Esti o persoana rezilienta ? Sa o luam ca exemplu pe Ioana. Ioana este profesor de liceu, in varsta de 39 de ani, care are grija de sotul ei (diagnosticat acum un an cu depresie imediat dupa ce si-a pierdut slujba). Pe deasupra, ea trebuie sa aiba grija si de cei doi adolescenti si de treburile casnice.  În ciuda provocarilor survenite in viata ei si cu un buget mic, ea pastreaza o atitudine pozitiva asupra vietii. Acum vom analiza cativa factori care au ajutat-o sa isi mentina sanatatea fizica si psihica, astfel ea catalogandu-se drept o persoana rezilienta .

Ioana a folosit ca mecanism de coping reevaluarea pozitiva, astfel si-a reorganizat bugetul familiei incat sa plateasca facturile lunare, dar sa duca si o viata normala, totul cu un singur salariu. Ea si cu sotul ei au decis sa mearga in continuare in vacante cu familia, insa in loc sa plece in vacanta in Grecia, au ales sa mearga cu cortul pe plaja Corbul. Ea vede aceasta schimbare ca o oportunitate pentru copiii ei sa stea mai mult in natura si sa descopere lucruri noi. Prin modificarea modului in care percepe aceasta schimbare, din negativ in pozitiv, Ioana isi ajuta psihicul sa faca fata acestui eveniment advers – devine rezilienta .

Ioana a avut o copilarie fericita si o relatie foarte buna cu mama sa care i-a oferit sprijinul necesar ori de cate ori a avut nevoie, acesti factori au dus la imbunatatirea mecanismelor de coping. Ea simte suportul si ingrijirea ori de cate ori are nevoie sa discute cu cineva despre gandurile si ingrijorarile ei. Prin urmare, ea se foloseste de suportul oferit de catre familie pentru a-si mentine rezilienta .

Ioana este acea persoana care vede mereu partea plina a paharului. Ea este optimista si in cele mai grele momente si mereu ii vin idei care sa o ajute sa ramana asa. Spre exemplu, ea se foloseste de un jurnal unde in fiecare zi scrie 2 lucruri pozitive pe care le-a trait. Optimismul ei o ajuta sa mentina rezilienta la un nivel inalt.

Modul cum priveste aceste momente dificile o face sa fie o persoana rezilienta . Ioana crede ca aceste momente grele ajuta familia ei sa fie mai unita si mai puternica. Ea le arata copiilor cum sa isi sprijine tatal, aceasta nefiind o provocare usoara, deoarece cu totii stim cat de dificila este depresia.

Alt mecanism de coping este proactivitatea. In cazul in care sotul ei va suferi o recidiva, Ioana este capabila sa gaseasca rapid o solutie, pastrandu-si optiunile deschise (existenta unui “plan B”). De exemplu, atunci cand este nevoie, poate apela la bunici pentru a lua copii de la scoala sau sa doarma la acestia. Existenta unui plan B este o buna modalitate de coping in situatii stresante.

Ioana are un grup social care o sprijina in momentul recidivei sotului ei. Prietenii acesteia o asculta si ii ofera suport moral, nejudencand-o atunci cand aceasta are nevoie sa se confeseze cuiva. Utilizand suportul prietenilor in detrimentul izolarii, Ioana se ajuta pe sine sa faca fata clipelor grele, devenind o persoana mult mai rezilienta .

Situatiile de o astfel de natura pot fi coplesitoare, frustrante si descurajatoare. Insa Ioana, in loc sa le renege, ea isi ofera timp sa le inteleaga. Dupa acest proces, ea incearca sa isi ofere putine clipe de rasfat, mergand la clase de yoga ori band o ceasca de ceai in timp ce  citeste cartea favorita. Ioana intelege ca este normal sa simti emotii negative si le accepta insusindusi-le, astfel devenind mai rezilienta.

Altruismul este un alt factor care te ajuta sa treci peste momentele grele din viata ta. Ioana, o data pe saptamana, se ofera ca si voluntar la centrul de batrani din zona, ea ocupandu-se de activitatea corala. De asemenea, cantatul o ajuta sa diminueze stresul deoarece isi detensioneaza diafragma, acest lucru activand sistemul parasimpatic (sistemul nervos parasimpatic face parte din sistemul nervos vegetativ împreună cu sistemul nervos simpatic. Se mai numește si sistemul nervos pentru odihnă și digestie). Combinand altruismul cu cantatul, Ioana reuseste sa isi scada nivelul de stres, acest fapt ducand la marirea nivelului de rezilienta .

Ioana isi separa diferitele roluri ale vietii sale ca mama, ca sotie, angajata, prietena, fiica. Astfel, in momentul in care ea intampina dificultati in unul din aceste roluri, ea inca poate sa se aprecieze pe ea insasi si pe ceilalti. In acelasi timp, ea incearca sa nu se invinovateasca pentru depresia suferita de sotul ei. Ioana se foloseste de stima de sine in delimitarea diferitelor roluri din viata sa si asta o ajuta sa contextualizeze sursele problemelor din viata sa.

Acestea fiind spuse, o persoana nu trebuie sa aiba toate aceste caracteristici pentru a deveni o persoana rezilienta sau a trece peste evenimentele grele din viata fiecaruia. Ne putem creste rezilienta punandu-ne mereu in fata situatiilor stresante. Din moment ce factorii protectivi pot modifica abilitatea de a face fata evenimentelor negative din viata noastra, ar trebui sa incercam sa ii imbunatatim pe cei asupra carora avem mai mult control, precum altrusimul sau un simt ridicat am umorului. Cu totii dispunem de un set de abilitati care sa ne ajute sa facem fata diverselor evenimente din viata noastra, de noi depinde sa le alegem pe cele mai bune pentru a ne imbunatati nivelul de rezilienta .

 

 

Personajele si povestea sunt fictive si au rolul de a exemplifica metode de coping care duc la cresterea rezilientei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *